Despre votul Comisiei de Afaceri Juridice (JURI) asupra raportului Juliei Reda privind reforma drepturilor de autor


[ACTUALIZARE] Pe data de 9 iulie Parlamentul European s-a întrunit pentru a supune la vot raportul Juliei Reda privind reforma drepturilor de autor. Votul din 9 iulie reprezintă o mică victorie având în vedere că amendamentul privind libertatea de panoramă, ce a fost respins la votul din 16 iulie al Comisiei pentru Afaceri Juridice (JURI), a primit de această dată vot pozitiv.

Asta înseamnă că cetățenii nu vor mai trebui să ceară acordul arhitectului unei clădiri pentru a publica o fotografie cu aceasta, sau acordul unui sculptor pentru a distribui o poză cu statuia creată de acesta.

Acum nu mai rămâne decât ca fiecare țară membră a Uniunii Europene să-și adapteze legislația în funcție de votul dat de Parlamentul European.

****

Pe 16 iunie Comisia de Afaceri Juridice (JURI) a Parlamentului European s-a întrunit pentru a vota raportul întocmit de europarlamentara Julia Reda privitor la reforma drepturilor de autor în UE.

Raportul întocmit de Julia Reda este destul de consistent iar propunerile făcute ar fi îmbunătățit serios legea drepturilor de autor în Uniunea Europeană.

Cu toate astea nu toate punctele raportului au primit vot pozitiv, însă era oarecum de așteptat având în vedere modul în care politicienii înțeleg să-și facă datoria față de cetățeni.

Pentru a oferi publicului român mai multe informații (în limba română) despre acest raport, urmările votului din 16 iunie și ce e de făcut în continuare am realizat un scurt interviu cu Alex Lungu, fondatorul proiectului Copy-me.org. Interviul poate fi citit mai jos.

1. La nivelul Parlamentului European s-a luat în calcul modificarea legislației privind drepturile de autor. Europarlamentara din partea Partidului Piran din Germania, Julia Reda, a realizat un raport cu aspectele din legislația drepturilor de autor ce trebuiesc îmbunătățite. Explică-ne te rog, pe scurt, avantajele raportului.

Avantajele raportului erau foarte multe. De la eliminarea blocării pe criterii geografice, la acordarea dreptului la citate audio-video, până la dreptul la panoramă sau legalizarea partajării de fișiere.

E primul astfel de raport dezbătut vreodată în Parlamentul UE, și pe motivul ăsta îl considerăm foarte important.

2. Știu că echipa Copy-me a susținut încă de la început raportul propus de Julia Reda, printr-o petiție pe situl vostru oficial iar ulterior v-ați implicat în promovarea și susținerea amendamentelor propuse prin intermediul campaniei Copywrongs.eu.

Spune-ne te rog despre petiție, campania Copywrongs.eu și cum ați legat colaborarea cu echipa europarlamentarei ?

Pe scurt, am aflat de raport de când încă se lucra la el și am încercat să ținem pasul cu evoluția lui.

Am facut o petiție de susținere pe care am înaintat-o membrilor români din Comisia care-l dezbătea. Membri care ori nu s-au sinchisit să ne raspundă, ori ne-au răspuns foarte vag și neinformat.

Apoi am fost abordați să lucrăm chiar la situul de campanie, pentru care am reușit să creăm un video și mai apoi să traducem textele în română.

3. Pe 16 iunie Comisia de Afaceri Juridice (JURI) s-a întrunit pentru a vota asupra raportului lui Julia Reda însă pentru a primi un vot favorabil au trebuit făcute anumite compromisuri. Ce am câștigat noi cetățenii UE în urma acestui vot și ce am pierdut ?

S-au introdus cateva excepții bune : legalizarea colecțiilor digitale din librarii și arhive / împrumutul de cărți electronice (eng. e-book) din aceste colecții, legalizarea minării de date (data-mining) în scopul cercetării, cât și introducerea protecției autorilor împotriva contractelor abuzive.

Din păcate, interesele politice sunt mai mari decât interesul publicului, așa că multe din propuneri au fost cu totul scoase din raport :

  • S-a șters efectiv paragraful în care se vorbea de cele cateva sute de mii de utilizatori și autori care își exprimaseră părerea despre importanța adaptarii legilor la realitățile existente
  • Nu s-a acceptat armonizarea excepțiilor pe toată suprafața UE - lucru care ar fi rezolvat multe din problemele de licențiere cu care orice creator, distribuitor și avocat se lovesc zilnic (legile dreptului de autor se opresc la fiecare graniță)
  • Nu s-a acceptat flexibilizarea legilor astfel încat o nouă tehnologie să nu fie automat declarată ca ilegală
  • Nu s-a acceptat reducerea protecției la 50 de ani după moartea autorului, lucru care adâncește "gaura neagră a secolului XX" în care o mare parte din istoria culturală a lumii dispare - pentru că 99% din lucrari nu mai sunt viabile comercial după 20 de ani, dar încă sunt protejate pentru cel puțin încă 70 (nu avem de unde să le cumpărăm și e ilegal să le folosim)

Pentru că oricine putea veni cu amendamente, s-a ajuns chiar la oribila situație în care unele din propunerile originale au fost înlocuite cu lucruri mai grave :

  • în loc de punctul în care se vorbea de importanța legalizării dreptului la panoramă (în unele țări și în România trebuie să ceri dreptul arhitectului pentru a publica o fotografie cu o clădire sau statuie), s-a votat amendamentul care vorbește de dreptul expres pe care fotografii trebuie să-l ceară deținatorilor de drepturi
  • citarea audio-video s-a respins cu totul - ceea ce înseamnă că un creator pe Youtube, Soundcloud sau orice altă platformă care folosește mici fragmente din alte lucrări încă este pe partea greșită a legii

Dar ce-i drept s-au votat negativ și multe amendamente care ar fi transformat acest raport în total opusul său. Trăgând linie însă, caștigul pentru public și autori este minor față de ambiția inițială a proiectului, dar este primul pas mare spre reforma drepturilor de autor.

4. Raportul va fi de asemenea supus votului și pe data 9 iulie, însă atunci vor vota asupra lui toți membrii Parlamentului European. Se mai poate schimba ceva între timp și ce mai putem face noi, cetățenii Uniunii Europene în această privință ?

În primul rând, cei interesați ar fi bine să citească propunerile raportului și să-i înțeleagă avantajele și de ce sunt cruciale pentru cultura și secolul în care trăim. În al doilea rând, o susținere masivă pentru libertatea de panoramă ar putea schimba amendamentul care i se opune.

Există deja o petiție cu 35.000 de semnături care va fi înaintată Parlamentului înainte de votul plenar. Cred ca merită urmărită evolutia raportului măcar pentru a înțelege cum se fac jocurile în politică.


« Pagina anterioară

Despre votul electronic cu Matei Vasile, Asociația pentru Tehnologie și Internet | Mai mult...

Interviu cu echipa proiectului Copy-me.org | Mai mult...

Interviu cu Bogdan Manolea, director executiv ApTI | Mai mult...

Activism pentru programe libere în România : Proiectul Ceata partea 2 | Mai mult...

Activism pentru programe libere în România : Proiectul Ceata partea 1 | Mai mult...

Interviu cu Matias A. Fonzo ~ dezvoltatorul proiectului Dragora GNU/Linux-libre | Mai mult...


© 2013 - 2015 gnuvideo.ro | Găzduit de Fundația Ceata | Planul sitului | Susținere